Limba maternă și discriminare

De fapt, aș avea destule alte lucruri de făcut, dar acest subiect îmi arde pe unghii. Ca artist, ar trebui să mă preocup în primul rând de arta mea. În anii mei mai tineri, aceasta a fost o întreprindere dificilă, chiar dacă numai din cauza nevoii de a-mi asigura un venit. Asta nu s-a schimbat când ești la începutul unei noi cariere. Astăzi, însă, autopromovarea obligatorie este adăugată ca sarcină care necesită timp.

Editorii și curatorii care erau încă abordabili în vremurile anterioare se înrădăcățesc din ce în ce mai mult în spatele cifrelor de succes care ar trebui deja afișate chiar și ca nou venit. Îmi amintesc că unul a primit cel puțin un răspuns la o trimitere către presă, redactori de radio sau case de discuri – și nu a costat nimic! Desigur, mai ales în domeniul muzical, numărul „petiționarilor” a explodat din cauza posibilităților de producere a muzicii digitale. Aceasta a devenit o piață înfloritoare pentru platformele de autopromovare (chiar și pe piața cărților).

Ei bine, așa este! Cu toate acestea, se poate observa că pragul până la pragul de rentabilitate se deplasează din ce în ce mai mult înapoi ca urmare. Și apoi există un alt efect care trece neobservat de mulți și devine un punct de blocare – originea culturală și limba maternă a artistului. Acest lucru nu este cu adevărat nou, iar muzicienii mai în vârstă își vor aminti rezistența față de ceea ce se numea atunci „imperialismul cultural anglo-american”. În Franța și Canada, au fost introduse cote radio obligatorii pentru muzicienii nativi. Rezistența față de dominația muzicii pop în limba engleză creștea și în alte țări.

Pe acest front, lucrurile au devenit alarmant de liniștite. Asta în ciuda faptului că dominația a crescut mai degrabă decât a scăzut. Astăzi, formatele americane ale Oscarurilor sau Grammy-urilor sunt transmise imediat în direct la televizor. Toate acestea sunt suficient de alarmante pentru artiștii care nu vorbesc engleza, dar există o altă dezvoltare care are loc în umbra atenției și care are implicații și mai grave pentru autopromovare.

Evident, germană, franceză și alte culturi dorm în evoluția autopromovării. Există șocant de puține oferte de marketing axate pe Europa (desigur, ca german, acesta este punctul central al observației mele). Desigur, formatele internaționale (Submithub, Spotify etc.) sunt deschise la nivel mondial, dar orientarea generală este axată subliminal clar pe limba engleză. Voi da un exemplu.

Când mi-am început cea de-a doua carieră de artist în industria muzicală în 2019, am ales aproape inconștient și casual engleza ca limbă de comunicare și (dacă era disponibil) versurile cântecelor. Acest lucru a avut foarte mult de-a face cu munca mea internațională anterioară ca trompetist de jazz. Engleza este „lingua franca” globală de ceva vreme. Și marketingul meu a ajuns fără probleme pe piața internațională. Am reușit să ajung la cifre de streaming în jur de 100,000 deja cu primele melodii – ca începător după o pauză de peste 20 de ani ca artist!

În 2022, am publicat câteva cărți în limba germană și mi-am dat seama că aș putea să mă exprim în limba mea maternă mult mai detaliat – ceea ce nu este de mirare. Așa că de atunci am scris și versuri ale cântecelor germane. Deja la începutul carierei mele târzii m-am împiedicat de sute de genuri complet necunoscute pentru mine în muzica pop. După 3 ani m-am instalat în sfârșit, ceea ce era important pentru marketing, care depindea în mare măsură de algoritmi. Acum descoperim că playlisturile potrivite ajungeau din ce în ce mai bine la publicul meu internațional.

Mi-a fost clar că această audiență s-ar reduce enorm cu versurile cântecelor în limba germană, dar peste 100 de milioane de potențiali ascultători sunt, de asemenea, de ajuns când ținem cont de calitatea artistică cu siguranță mai mare a versurilor în limba mea maternă. Acum am căutat genurile potrivite și am rămas fără cuvinte. Platformele de marketing oferă genurile ca un meniu derulant – în engleză, desigur. În afară de „Deutschpop”, nu se găseau prea multe acolo, iar listele de redare corespunzătoare erau mai orientate spre Schlager german. Pentru versuri germane mai sofisticate, a existat și o cutie cu genurile hip-hop și marginale. Ceva de genul „Alternative” nu era, evident, destinat artiștilor vorbitori de germană.

Atunci când am căutat furnizori de promovare potriviți pentru un public vorbitor de germană, am rămas uluit. Cu mii și mii de agenții de promovare, aproape niciuna nu s-a specializat pe un public vorbitor de germană. Regula era: „Toată lumea înțelege limba engleză și de aici trebuie să se facă bani în general.” În mod surprinzător, chiar și curatorii germani au fost de acord cu acest verdict fără comentarii. Cred că și colegii din alte țări europene se vor simți la fel. Mașina de gust anglo-americană pare să domine întreaga piață digitală, iar chiar și companiile europene (Spotify este suedez, Deezer este francez etc.) nu găsesc puterea (sau voința?) să o contracareze.

Desigur, Germania a produs și vedete, dar nu mă refer la eroii care și-au stabilit cariera prin cluburi și concerte. Piața digitală este o piață proprie și este singura care generează venituri care nu se bazează pe o muncă pură epuizantă. Chiar și cu titlurile mele germane, ajung la mai mulți fani în SUA decât în ​​Germania. Ce este urmărirea greșită? Suntem cu adevărat doar vasali ai SUA, așa cum s-a temut întotdeauna generația de după război? Prietenia este bună, dar dependența umilă pur și simplu e nasol. Dacă noi europenii primim câteva firimituri de pe piața muzicală americană, nu este o compensație pentru faptul că piața internă de muzică rămâne închisă în ceea ce privește marile afaceri. Nu este pe nimeni de vină aici, iar harnicia americanilor pe piețe este impresionantă, dar are un gust amar pe limba europeană. Nici nu vreau să știu ce gust are pe limbi africane sau în alte limbi.

Disclaimer: nu sunt naționalist și nu am probleme cu alte culturi și sunt bucuros să vorbesc engleza în comunicarea internațională, dar mă enervez când sunt discriminat în ignoranță în ceea ce privește locul de unde vin și ce limbă vorbesc – chiar dacă este doar neglijent. Chiar mă uimește când chiar și în țara mea posturile de radio ignoră aproape complet melodiile germane. Este timpul să se redeschidă dezbaterea.

Citat:
Niciun titlu în limba germană în Top 100 al Topului Oficial German Airplay 2022.

Președintele BVMI, dr. Florian Drücke, critică faptul că niciun titlu în limba germană nu poate fi găsit în Top 100 al Official German Airplay Charts 2022, stabilind astfel un nou record negativ pentru o tendință pe care industria o evidențiază de ani de zile . În același timp, studiul arată că varietatea de genuri ascultate, inclusiv muzica în limba germană, continuă să fie grozavă. În oferta muzicală a posturilor de radio acest lucru nu se reflectă însă.

„Nu există nicio melodie în limba germană printre cele 100 de titluri cel mai frecvent jucate la radioul german, așa cum arată Official German Airplay Charts 2022, stabilit de MusicTrace în numele BVMI. Acesta este un nou minim după cinci în 2021 și șase în 2020. Faptul că melodiile în limba germană nu joacă un rol deosebit de important la radio nu este un fenomen nou, iar industria l-a abordat și a criticat de multe ori de-a lungul anilor. În opinia noastră, posturile cu repertoriu local s-ar putea identifica și, de asemenea, să-și pună amprenta în rândul ascultătorilor”, a spus Drücke, citat într-un comunicat de presă al asociației. „Pe de altă parte, trebuie să fie și clar că ne vom uita foarte atent aici în dezbaterea actuală despre viitorul radiodifuziunii publice și vom cere misiunea culturală, care nu este îndeplinită de rotația puternică a repertoriului internațional. O privire la Topurile Oficiale ale Albumelor Germane și al Single-urilor este suficientă pentru a arăta că artiștii de limbă germană sunt foarte apreciați și solicitați în această țară și ar trebui să se reflecte în consecință la radio”, continuă Drücke, care avertizează că politicienii nu ar trebui să se uite. departe de această problemă. > Sursa: https://www.radionews.de/bvmi-kritisiert-geringen-anteil-deutschsprachiger-titel-im-radio/

Sfârșitul citatului